Festivalul etniilor „Cultura poporului – sursă inepuizabilă de tradiții naționale” a fost organizat de Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir” Cahul și de Direcția Generală Învățământ a Raionului Cahul, Republica Moldova, pe 1 martie 2024. Organizatorii, sub bagheta șefului Direcției Generale Învățământ, profesor Valeriu Baban și a doamnei director al Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir”, profesor Svetlana Sherepera, și-au dorit ca această manifestare cultural-artistică să ilustreze izvorul viu de înțelepciune și vigoare care este reprezentată de folclorul și tradițiile naționalităților din Republica Moldova și teritoriile istorice învecinate, demonstrând sincretismul, apropierea dar și caracteristicile fiecărei etnii, într-un evantai multicolor de muzică, dans, artă teatrală și poezie care au arătat cum popoare diferite pot trăi în pace și armonie și că doar așa trebuie să arate viitorul nostru comun.
Participarea trupei mixte a Centrului Județean de Excelență Vaslui, Liceului Teoretic „Mihail Kogălniceanu” Vaslui și Școlii de Limba Rusă de pe lângă Asociația Culturală Europea la acest Festival a marcat un punct culminant în promovarea păcii și înțelegerii interculturale. Evenimentul a adunat diverse etnii într-o sărbătoare a culturii și tradițiilor naționale. Prezentările artistice, de la muzică și dans la teatru și poezie, au ilustrat bogăția culturală și capacitatea artelor de a construi poduri între diferitele comunități.
La ediția 2024 a Festivalului etniilor „Cultura poporului – sursă inepuizabilă de tradiții naționale” au evoluat: profesorul-cantautor Vasili Ujakov, cu melodia “De-aș avea” (Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir” Cahul); Teatrul folcloric „Legenda lui Dragobete” (Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir” Cahul); Ansamblul de dansuri bulgărești „Albena” (Gimnaziul „Korolenko”, satul Moscovei, raionul Cahul); Grupul vocal de la Liceul Teoretic „S. Baranovschi”, din Unitatea Autonomă Găgăuză a Republicii Moldova; Grupul de dansatori de la Liceul „F. Iannoglo”, din Unitatea Autonomă Găgăuză a Republicii Moldova; Grupul de dansuri populare „Nathnennya” din Bolgrad (Ucraina); Gimnaziul „Svetlyi” din Unitatea Autonomă Găgăuză a Republicii Moldova; Ansamblul Comunității Rușilor Lipoveni „Tihii Dunai” și Școala Gimnazială „A. S. Pușkin” din Brăila; Colectivul artistic „Selyanochki” al Gimnaziului „I. Bazov” (satul Lopățica, raionul Cahul); Grupul vocal „Cristal” al Liceului Teoretic „M. Eminescu” Bârlad; Ansamblul folcloric al Liceului Teoretic „Dimitrie Cantemir” Cahul.
Invitat pentru prima dată la acest festival, colectivul mixt reprezentând instituțiile partenere Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” Vaslui, Centrul Județean de Excelență Vaslui și Școala de limba rusă de pe lângă Asociația Culturală Europea (coordonatori, profesorii Eugenia Crețanu, Mihaela Claudia Liteanu și Alexandru Mîță), a prezentat un program complex, deosebit de apreciat de publicul spectator.
Cele două piese de teatru din noul repertoriu al trupei: „Fetița cea cuminte și Lupul” (parodie după povestirile lui Saki) și „Casa de pe graniță” (adaptare după Slawomir Mrozek), în regia profesoarei Mihaela Claudia Liteanu, au fost prefațate de recitări de poezii din repertoriul de aur al clasicilor lirici ruși: „Dădaca” poem de A.S. Pușkin, interpretat de Carla Năstase, „Nu îți cer dragostea”, poem de Anna Ahmatova interpretat de Raisa Copacenschi, „Mi-am înălțat eu monument, de mână necreat” poem de A.S. Pușkin, interpretat de Teodor Sava, "Am învățat să trăiesc simplu şi înțelept" de Anna Ahmatova, poezie recitată de Ana-Maria Vizitiu. Aceste momente poetice au fost îndelung pregătite cu doamna profesoară Eugenia Crețanu.
Interpretă de mare talent a muzicii populare, eleva Mirabela Papuc a încântat spectatorii cu două melodii moldovenești pline de vioiciune.
În ceea ce privește piesele de teatru, acestea s-au adresat atât copiilor, cât și adulților, fiind marcate de subtilități de limbaj și semnificații profunde, de situații comice și dramatice jucate foarte bine de elevii-actori, mulți dintre ei fiind pentru prima dată pe o scenă de festival, în fața unui public atât de numeros.
În prima piesă de teatru , „Fetița cea cuminte și Lupul” (după Saki), ni se înfățișează personajele principale, trei copii (interpretați de elevii Ayana Cioncu, Ștefania Adam și Onur Rebegea) care, însoțiți de mătușa lor (jucată de Ema Gului), călătoresc cu trenul. Acești copii sunt destul de obraznici, se urmăresc unul pe altul, răstoarnă lucruri iar mătușa, disperată, încearcă să-i țină cuminți făcându-i să privească pe fereastră și admirând peisajul sau spunându-le o poveste moralizatoare. Copiii își arată imediat plictiseala profundă și lipsa de interes. S-au săturat de personajele simpatice, ascultătoare, harnice, inventate de mătușă. Bărbatul din compartiment (interpretat de elevul Ioan Iovu) înțelege repede ce se întâmplă și începe să le spună un fel de poveste sadică cu o fată mâncată de un lup care le atrage atenția și îi face să rămână tăcuți și preocupați câteva minute. Povestea lui o scandalizează pe mătușă, dar ei i se predă, cu această ocazie, o foarte bună lecție: de ce nu a reușit să educe corect copiii cu poveștile și metodele ei corecte și frumoase?
A doua piesă „Casa de pe graniță” este o adaptare liberă după Slawomir Mrozek. O familie obișnuită, modestă (membrii săi fiind interpretați de elevii Alex Cogălniceanu – personajul principal, Ștefania Ciubotaru, Teodor Sava, Giulia Turcu, Onur Rebegea, Ștefania Adam) , trăiește undeva într-o casă bucurându-se de viață, muncă și liniște. Dar deodată, când doi diplomați (jucați de Lavinia Boiciuc și Ioan Rusu) apar în casa lor, totul se schimbă. Ei informează familia că s-a decis ca granița să le treacă casa împărțind-o în două părți și este treaba lor să îndeplinească această sarcină. Tragedia și nenorocirea înlocuiesc curând bucuria. Soacra este împușcată în timp ce trece noua graniță în graba ei să vadă ce au făcut diplomații în casă. Un vameș (Ana-Maria Țurcanu) este plasat chiar în mijlocul casei, un grănicer (Denis Aftene) în jurul ei și un ofițer de armată (Albert Epureanu) este găsit în sfârșit sub masa unde familia ia cina. În cele din urmă, familia este forțată să părăsească casa din cauza unui conflict armat izbucnit în apropierea graniței. Morala piesei este foarte simplă: granițele nu trebuie să despartă oameni, granițele nu ar trebui să existe pentru că sunt sursă de conflicte, tragedii și destine schilodite. Mai-marii zilei trebuie să se așeze împreună la masa tratativelor și să împiedice ca viitoare noi granițe să mai despartă artificial omenirea.
Festivalul a reiterat ideea că diversitatea culturală și respectul reciproc sunt esențiale pentru coexistența pașnică. Prin artă și educație, evenimentul a demonstrat că tradițiile și inovațiile pot conviețui armonios, îndemnându-ne să privim către un viitor în care pacea și înțelegerea mutuală sunt valorile predominante ale societății noastre. Această ediție a festivalului ne amintește că, în ciuda diferențelor, suntem uniți în aspirațiile noastre pentru un viitor pașnic și prosper.
Participarea la Festivalul etniilor nu a fost doar o demonstrație de măiestrie artistică, ci și o afirmare a valorilor esențiale pentru construirea unei lumi armonioase. Prin inițiative de acest fel, Centrul Județean de Excelență Vaslui, coordonat de director, profesor Gabriela Plăcintă, își reconfirmă angajamentul față de educația multiculturală și dialogul intercultural, contribuind activ la formarea tinerilor ca cetățeni ai lumii, deschiși și empatici, promotori ai păcii și cooperării între toate țările și naționalitățile.
